Despre simboluri săcelene cu Dumitru Voinea

Domnul Voinea, cunoscut între prieteni ca Mitică sau Tică, este de profesie economist, a lucrat în perioada 1958-1990 la fostul Sfat Popular Regional, actualul Consiliu Județean.  Pentru un an de zile, din 1991 a ocupat funcția de primar delegat al orașului Săcele, perioadă în care a pregătit introducerea gazului metan în Săcele. Din 1992 ocupă postul de director la Agenția Bancară Săcele. În 2017, domnul Voinea Dumitru primește titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Săcele pentru meritele sale deosebite şi contribuţia sa la dezvoltarea şi creşterea prestigiului Municipiului Săcele, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.

În broșura „Oameni ai orașului Săcele„ domnul Dumitru Voinea ne-a răspuns la întrebarea „Ce este special pentru tine la orașul Săcele?” în felul următor:

Inedit când vorbim despre orașul Săcele este tradiția mocănească, incluzând transhumanța. Pe vremuri oieritul reprezenta lucrul de zi cu zi al tinerilor și adulților din satele noastre. Un al lucru este biserica și faptul că a îmbinat cu succes stilul de viață al oamenilor și a oferit permanent un standard de valori.

Consider ca fiind specială legătura dintre oamenii locului, ne-am înțeles bine dintotdeauna cu toții. Vecinătatea era de mai mare importanță decât rudenia, chiar și astăzi trebuie să ducem mai departe acest principiu!

Unică în toată regiunea este Piața Unirii din Săcele, pentru că aici regăsim 5 simboluri naționale: biserica, școala, cimitirul eroilor, stejarul – ca simbol al unirii, și drapelul românesc!

Broșura poate fi citită online aici.

În timpul interviului pentru broșură, domnul Voinea ne-a creionat o amintire din Săcele! Ne bucurăm să o putem aminti aici într-o sinteză.

În Satulung în dreptul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, vis-à-vis de casa episcopului Popeea și alături de Școala primară nr. 2 era intrarea în faimoasa grădină domnească, înființată de Primăria Satulung în 1920. Era un loc de recreere, odihnă și educație. Era străjuită de salcâmi cu coloana perfect rotundă. Acolo, în zonă, îmi amintesc de echipa de fotbal “Izvorul” fondată în 1922, prima din mediul rural românesc. Această echipă s-a transformat cu timpul în Asociația Cultural – Sportivă “Izvorul” Săcele,  fiind însoțită îndeaproape de surata ei “Revista Plaiuri Săcelene”, înființată în 1928, prima  și ea din mediul rural românesc. Ambele au pornit pentru educarea tineretului!

Foarte importantă era atunci legăturii școlii cu biserica și astăzi consdier că indiferent de cult religios sau denominațiune, școala și biserica trebuie să fie împreună.

Ca încheiere, adresăm un îndemn de la domnul Voinea, mesaj ce astăzi stă săpat în piatra actualei grădinițe nr. 4 din cartierul Electroprecizia: “Luminează-te și vei fi, voiește și vei putea!”